31 ian. 2011

Cuvinte celebre

Trecutul şi viitorul sunt specii născute din timp, pe care noi, fără să ne dăm seama şi pe nedrept, le atribuim esenţei cele veşnice. Noi spunem despre aceasta: "a fost", "este", "va fi"; însă în realitate numai "este" se potriveşte pentru ea...
                                                                                                                                          Platon

Mai citeşte lumea?


Îmi place “definitiv şi irevocabil”…Dacă m-aş întoarce în timp, nu aş putea localiza cu exactitate momentul când l-am întâlnit. Parcă este în viaţa mea dintotdeauna! Probabil vi s-a întâmplat şi vouă să vă simţiţi atât de apropiaţi de un poet încât  să îi spuneţi pe numele de botez, ca unui prieten apropiat… aşa îl percep eu. ! Nu voi pleda pentru măreţia sa ca autor, ci doar am simţit nevoia (a câta oară!) să îi vorbesc. Mi-e dor să aud vocea uşor răguşită explicând răbdător : “De aceea, pentru mine muntele - munte se zice. De aceea, pentru mine iarba - iarbă se spune. De aceea, pentru mine izvorul izvorăşte. De aceea, pentru mine viaţa se trăieşte.”
Îmi amintesc de o perioadă în care volumele sale se vindeau “la pachet“ cu titluri omagiale şi maculatură propagandistică, şi stăteam la  cozi kilometrice, aşteptând cu înfrigurare să citesc iar despre “Amintiri prezente“ ori să îmi restabilesc  “Ordinea cuvintelor“,  în zile în care “Necuvintele“  parcă alinau… Retrăiesc acum, ca şi atunci, senzaţia că pendulez, citindu-l, între da şi nu,  între lumină şi întuneric, între iluzie şi real, între stare de veghe şi stare de vis. Am întâlnit persoane cărora li se pare greoi, prea…abstract, existenţial simbolistic, de necitit! Cineva înţelept a spus “gusturile nu se discută, se educă” şi am încercat, cum m-am priceput mai bine, să arăt cum înţeleg eu, ce răspunsuri am primit la întrebări nerostite, ce stări poţi experimenta şi cât de bogat spiritual, chiar odihnit psihic, poţi fi după o “ întâlnire ” cu Nichita…Uneori am izbutit, alteori nu . Sunt convinsă că, poate nu chiar atunci, au căutat să afle şi să descopere mai mult, şi nu vă puteţi imagina ce bucurie copilărească mă cuprinde când oamenii, peste timp, au recunoscut în melodii sau citate întâmplatoare pe Nichita !!!
În căutarea sa, uneori mai trec prin Piaţa Amzei, şi salut amintirea tăcută a poetului, zâmbind şi amintirii lui Gică - copacul prieten despre care frumos povestea: Gică este un copac gelos. M-a pus dracu’ de l-am scărpinat pe scoarţă într-o seară şi nu mai scap de el defel. Venise la mine într-o zi o distinsă doamnă. Din pricina principialităţii lui Gică, nici mâna nu am apucat să i-o sărut. Gică este un copac gelos. Excesul de grijă pe care îl are pentru mine, curiozitatea lui de pom care se uită la mine mirat, că sunt om, nu mă lasă în libertatea mea. N-avui treabă! Cine m-a pus să-l scarpin pe scoarţă, când singuratic am venit acasă ?“
Spor la citit !

30 ian. 2011

Cuvinte celebre

Dacă nu există ferestre ele trebuie inventate.
                                             Marin Sorescu

29 ian. 2011

Cuvinte celebre

Nu-ţi fie frică să faci un pas mare. Nu poţi trece o prăpastie din două sărituri mici !
                                                                                               David Lloyd George

28 ian. 2011

Mai citeşte lumea?

Am avut o săptămână frumoasă…Evenimentul notabil a fost întâlnirea cu o bună şi dragă prietenă! Şi cum nu ne văzusem de ceva timp, am început să sporovăim vrute şi nevrute până am ajuns, firesc, şi la cărţi. Nu ştiu cum se face, dar nouă niciodată nu ne ajunge timpul!!! Şi pentru că am amintit de asta, răsfoiam amintiri, despre ce şi mai ales cum, am mai citit în ultima vreme.Am şoptit, zâmbind timid, că am reuşit să termin o carte la care citesc de ceva vreme,(vă povestesc cu altă ocazie) iar la mirarea ei, am spus că a fost, aşa, o „datorie morală fiind vorba despre un dar…Replica a fost promptă „şi  faţă de mine” ! Dar ea se referea la o carte dăruită în toamnă, citită cu o albastră nostalgie şi care are un loc aparte în mine, surâzând dulce-amărui fiecărei aduceri aminte…
Văzând-o, am catalogat-o (şi despre asta altă dată) la cărţi prietenoase” şi s-a dovedit că nu m-am înşelat ! Primele pagini mi-au indus o stare de mai vreau” care încă nu a trecut… Mi-a adus aminte de Micul Prinţ şi de Alice în Ţara Minunilor, dar este o poveste pentru adulţi, o carte ca o inimioara de turtă dulce pentru copii mari cum inspirat o prezintă editorii. Dacă, … de fapt, nu ! Când o veţi citi să nu căutaţi răspunsuri şi nici concluzii, nu căutaţi analogii, nu zâmbiţi ştiutori, încercaţi s-o citiţi cu inima.
Da ! V-am  povestit, fugar, despre  Mecanica Inimii -Mathias Malzieu...
Spor la citit !


Cuvinte celebre

Să fii maliţios e ceva, dar să fii onest e mult mai mult !
                                                Constantin Brâncuşi 

27 ian. 2011

Mai citeşte lumea?

Uneori cortexul meu face asocieri ciudate pentru alţii, extrem de normale mie. A încetat să mă surprindă lucrul acesta cu mult timp în urmă. Acum mă bucur că am o lume doar a mea !!! Aproape de fiecare dată când iau în mână o carte , de niciunde parcă, iniţial în surdină apoi din ce în ce mai clar şi desluşit se aude o melodie ! Niciodată aceeaşi ! Fiecare titlu parcă îşi alege „sunetul ”… Este foarte adevărat că unele „nu-mi cântă” deşi prezentarea sau autorul m-au atras . În aceste situaţii închid cuminte povestea între coperti şi merg mai departe. Nu am mult de mers, staţi liniştiţi, muzica mea e la “următoarea oprire”. A fi diferit nu este neapărat un lucru rău ! J
Îmi place foarte mult cum scrie dna Ileana Vulpescu… Am avut ocazia s-o ascult la Teatrul de Vara din Costineşti cu ani buni în urmă, povestind despre cum scrie, învaţă, ascultă, iubeşte, speră, despre pacea şi neliniştea unui scriitor. Îmi amintesc că era o noapte perfectă de vară şi doar marea îşi urma nestingherită zbaterea pentru că noi cei prezenţi eram muţi…În topul preferinţelor mele dintre scrierile domniei sale se află Arta Conversaţiei…Oamenii dragi din jurul meu ştiu acest lucru - îi iubesc şi pentru asta – şi de fiecare dată când vreo editură retipăreşte romanul cineva îşi aduce aminte şi primesc un dar drag…Fără să vreau ştiu pasaje întregi din ea şi recunosc că este una din cărţile pe care de fiecare dată o recitesc cu aceeaşi febrilitate ca prima oară ! Aş trece-o fără discuţie pe o listă cu lucruri de făcut în viaţă : de citit !
Oricâtă pasiune ar exista între un bărbat şi o femeie, judecata îşi situează la un moment dat partenerul numai pe verticală. Acest moment nu poate fi evitat. Nici pasiunea cea mai mare nu absolvă pe nimeni de această poziţie esenţial umană. Ceea ce îţi rămâne dintr-un om e ceea ce-l abstrage din animalitate: gândirea lui, cuvintele, gesturile. Orizontalitatea erotică este cel mai perisabil element al unei legături. Ai să vezi, într-o zi, că numai spiritualitatea rămâne dintr-o iubire
Spor la citit !

ps - pt mine,
suna  ... asa

Cuvinte celebre

Capacitatea de a repurta victorii strălucite constă şi în capacitatea, la nevoie, de a suferi înfrângeri. 
                                                                                            Napoleon Bonaparte

26 ian. 2011

Mai citeşte lumea?

Mă întrebam dacă mai există în sistemul de învăţământ listele acelea de lecturi obligatorii pentru vacanţă cum aveam eu…Îmi amintesc cu mare drag de dna Ispas, ce ne preda la liceu limba şi literatura româna. Despre Eminescu, mai exact despre Împarat şi proletar ne-a spus la o lecţie “dacă ar fi scris poezia acum ar fi fost  împuşcat !!!! “… (eram în anul 1986 !!!!) . Şi cum, când o întrebam câte ceva despre lista cărţilor ne chema în Cabinetul de Româna şi ne recomanda alte titluri şi autori. Şi cu cât tact şi dăruire ne educa gusturile…Îmi doresc, pentru cei de acum, să aibă parte de profesori la fel de dedicaţi….Este o rugă pentru binele lor ! Am citit autori repudiaţi şi cărţi necenzurate la o vârstă când nu percepeam la adevărata ei dimensiune politica de epurare aplicată de comunişti… Oare la voi ...cum a fost ?
Spor la citit!

Cuvinte celebre

Prietenia este în primul rând pacea reciprocă şi zborul spiritelor pe deasupra amănuntelor vulgare.
                                                                                                    Antonie De Saint-Exupery

25 ian. 2011

Mai citeşte lumea?

Sunt un fan declarat al serialului Dr House !Am făcut tot felul de cercetări să pot vedea seria completă şi am văzut aproape pe nerăsuflate cele 6 serii precedente, relaxându-mă când am ajuns la zi, seria 7 în desfăşurare ! Bine, acum a apărut altă problemă serialul se difuzează săptămânal şi eu nu prea am răbdare! Îmi place tare mult personajul şi în secret îmi doresc ca un astfel de doctor să existe în realitate! Mă amuză teribil reacţiile de genul “cel mai cuuul serial“ cum scria un puşti într-un comentariu!!! Am bănuit puşti pentru că îmi place să cred că o persoană matură ar lăsa un alt gen de comentariu ! Poate că sunt răutacioasă dar eu aş restricţiona un picuţ accesul pe site-ul respectiv !! În fine, concluzia este că îl apreciez foarte mult pe dl Hugh Laurie, şi probabil cum face orice fan care se respectă am încercat să aflu cât mai multe despre el. Apariţii a mai avut în tot felul de filme, însă Dr House mie îmi pare a fi “rolul vieţii sale “. Şi  aşa am aflat că în tinereţe a scris o carte ! Am tot căutat să văd dacă la noi a editat cineva cartea. Am găsit o notiţa şi am început să fac planuri - la Târgul Gaudeamus îmi cumpăr cartea ! Am avut ceva emoţii până s-a deschis târgul şi din prima zi am reperat “locul cu pricina “. Fireşte, ca lucrurile să decurgă cum trebuie, de fiecare dată când ajungeam, fie nu aveau cartea, fie aveau exemplare compromise, fie nu aveam bani potriviţi !!!!! Ca să nu lungesc vorba, am reuşit în ultima zi de târg să îmi cumpăr cartea. Recunosc meritul editorilor pentru felul în care au prezentat publicului romanul.   De fiecare dată după un târg, îmi sortez “captura “ şi îmi aleg câte o carte cu care să încep, daaaaar, de data aceasta am ştiut că voi sări peste acest tipar şi am să citesc Traficantul de arme. Mărturisesc că  m-a prins de la primele pagini, astfel încât am luat-o după mine şi în vacanţa de Crăciun şi nu am avut stare până nu am terminat-o ! Este scrisă parcă în stilul Dr House, spumoasă, antrenantă, ironică, intrigantă şi fooooarte alertă !
„Ca scriitor, domnul Laurie este inteligent, fermecător, cordial, sigur pe el (dacă mai este nevoie) şi îndrăzneţ“, este de părere Christopher Buckley, în The New York Times Book Review
„Cel mai amuzant şi mai fermecător roman pe care l-am citit în ultimii ani“, spune şi actorul şi prezentatorul britanic Stephen Fry.
Spor la citit !

Cuvinte celebre

Găsesc televiziunea foarte educativă. De fiecare dată când cineva porneşte televizorul, mă duc în camera cealaltă şi citesc carte.     
                                                                                                                        Groucho Marx

24 ian. 2011

Cuvinte celebre

Circ. Un loc în care poneii, caii şi elefanţii pot vedea bărbaţi, femei şi copii care se comportă prosteşte.                                                                                               
                                                                                                                         Ambrose Bierce

Mai citeşte lumea?

Oricat de ciudat ar parea, prin natura muncii, particip la targuri de carte, si nu ma pot abtine a fi surprinsa cand vad totusi cata lume vine la o astfel de manifestare! Si cu siguranta daca ai dori sa faci un sondaj aici e locul potrivit - toate categoriile de varsta, sex, pregatire,culoare, locatie, orientare spirituala si nu numai!!! Deci, astept cu emotie zilele acestea cand este un adevarat rasfat pe care mi-l ofer si nu mai scanez permanent finantele ci imi cumpar carti, hrana pentru minte si suflet ! Ma simt ca un copil intr-o cofetarie de lux care nu stie ce bomboane sa isi aleaga si ce prajitura sa ii mangaie suav papile gustative! Sunt acolo - de toate marimile si culorile, mai mari ori mai micute, mai tinere ori trecute prin mintea a multe generatii, scriitori consacrati si autori ce-si cauta calea, in forme clasice ori futuriste, cu coperti catifelate si cu pagini din cea mai fina hartie, si mai este si mirosul - palpabil aproape, de cerneala ascunsa discret in itele povestilor pe care ti le spun...
Imi place sa daruiesc carti persoanelor dragi mie, si sunt extrem de stricta cu a imprumuta, de aceea ajung uneori in situatia de a cumpara o carte decat sa o dau spre citire !!! Da, stiu, e poate neobisnuit, dar cum spunea cineva : am idei putine dar fixe! :))
Acum citesc Paradis - AL KENNEDY, roman al unei scriitoare scotiene cunoscută pentru un "intuneric ton caracteristic, un amestec de realism si fantezie". Nu am sa va spun nimic despre poveste, nici despre experientele ce le ai ca cititor, nici despre asteptari si nici despre final. Va provoc sa aveti curajul sa cititi cartea !
" ...Ei nu inteleg nici de ce trebuie sa fiu aici afara, cu o sticla goala de sirop de tuse cu gust de mure. Deci as putea foarte bine sa cobor treptele, sa-mi gasesc microbuzul si sa plec. Nu pot sa ma justific si nici nu are rost sa incerc. Nu trebuia sa vin aici. Eu nu ma duc la biserica. "

Mai citeşte lumea?

Este deja sfârşit de week-end, şi aproape ca de fiecare dată a trecut mai repede decât mă aşteptam! A nins şi a fost fain prin oraşul străbătut în paşi de plimbare...   Am fost aici (fotohttp://www.radumunteanu.ro)                                                                     
şi mi-am adus aminte de perioada liceului când la prima ninsoare fugeam de la ore să ne bulgărim !!!
Recomandare calduroasă: dacă vreţi ca parcul să fie al vostru încercaţi să ajungeţi în timpul prânzului şi o să aveţi o surpriză plăcută!!!
Şi pentru că niciodată nu plec de acasă fără o carte, după ce am dat la o parte câţiva bulgări de zăpadă am început să mă joc : ce ar fi potrivit pentru o zi de duminică, înt-un parc alb, aproape pustiu, încotoşmănată ca pentru o expediţie la Polul Nord, cine m-ar putea face să zâmbesc?
Nu am să vă spun, vă las a ghici !


Mireasa-a brazilor geometrici si-a brazdelor insamantate
— solemnitate alba, rece, fatala, muta si divina — tu vii cu
gratii de Madona sau de Fecioara bizantina si pleci cu ges-
turi de bacanta, stigmatizata de pacate.
Nu te doreste-aproape numeni, desi te-asteapta toti sa
vii... Si frumusetea ta bizara n-o canta nimeni decat, poate,
indragostitii de imagini abstracte si imaculate — cumintii
taietori de lemne si nebunaticii copii.
Si totusi, cand cobori — suspecta, insinuanta si egala —
pe camp, pe arbori si pe ape, pe strazi, pe case si pe noi, tu
schimbi in plasmuiri lunare intreaga pasta de noroi, iar pe
Maria din Magdala o-mbraci in peplum de vestala.
Si-n timp ce toti, deopotriva, pigmei si umiliti, simtim
puterea-ti magica ce-ngheata, distruge, arde si creeaza, doar
ciorile, sacerdotale te mai insulta si-ti pateaza — cu iero-
glifele lor negre si stranii — albul unanim.

Spor la citit !


23 ian. 2011

Cuvinte celebre

Dintre toate zilele, pierdută e aceea în care nu ai râs !
                                                         Nicolas Chamfort

22 ian. 2011

Cuvinte celebre

Tristeţea se poate descurca şi singură, dar ca să fie ea însăşi, bucuria are neapărată nevoie să fie împartăşită cu cineva.
                                                                                                                       Mark Twain

A fost...

Vorbeam relaxată la un fum şi gândurile zburau vraişte pe ici - pe colo şi neştiute s-au insinuat în toată atitudinea mea ! Îmi aduceam aminte de copilărie şi de toate momentele acelea de bucurie naivă când desfăceam cadouri dulci ! Şi cum era de aşteptat am adus asta în discuţie !!!! Un rezumat ar arăta cam aşa :îţi aduci aminte de ciocolata de casă ? Daaaaaaaa ! Ce bunătate ! Ce deliciu ! Mâncam la nişte prieteni de-ai părinţilor mei, undeva pe lângă Braşov, o cioco tareeeeee bună !Când ştiau că venim, făceau câte 2 tăvi !!! Da, şi era ex-ce-len-tă !! Dap ! Şi ciocolăţelele acelea mici în formă de bănuţ, cu Scufiţa Roşie şi Vânătorul ! Alte exclamaţii pline de aduceri-aminte ! Şi faimoasele tablete auriu staniolate chinezeşti ! Şi tot chinezeşti dreptunghiuri de ciocolată cu ambalaj colorat si poze de peşti exotici şi flori nemaivăzute ! Daaaa ! Încă un fum gânditor şi zâmbetele se transformă în râs ! Şi bomboanele cubaneze ! Şi caramelele bulgăreşti !!! Şi napolitanele acelea rulouri umplute cu cremă !!!!Şi eugenia primită rest la alimentara, când ne rugam tăcut să fie una cu mai multă crema …Deja zâmbetele sunt salve de râsete şi amintirile năvălesc peste noi...…
Şi apoi tacere…
Şi îmi amintesc cum, peste timp, hoinărind prin lume, văd tabletele magice puse evantai în camere de hotel. Gust…Nicio tresărire a papilelor gustative. Nimic!Nada ! Niente ! Rulourile – greţoase de-a dreptul !!! Eugenia “rebrenduită” – bleah !!! Nu amintesc zecile de sortimente de ciocolată, care de care mai fiţoasă, în ambalaje sofisticate şi cu denumiri alambicate, ce nici pe departe nu se apropiau de acel gust trecut.
Şi îmi dau seama că era vorba de gustul copilăriei. Atât şi nimic mai mult ! Probabil nu erau cele mai bune din viaţa mea, nu erau poate nici cele mai bune din lume, dar în acel loc şi timp erau perfecte !
Dacă ar fi să îmi doresc ceva, unul din lucrurile pe care le-aş cere înapoi ar fi gustul copilăriei.
Şi, cu siguranţă, nu aş fi singura !

Mai citeşte lumea?

Dimineaţă de sâmbătă, frig, urât, aromă de cafea. Deocamdată linişte, de parcă oraşul ar fi nelocuit… Mă încumet să privesc pe geam. În afara câtorva maşini grabite niciun semn perceptibil de viaţă ! Hm, poate că totuşi oraşul este pustiu, poate toată lumea a plecat şi am rămas doar noi doi să avem grija citadelei ! Brrr, ninge viscolit şi îmi aprind alene o ţigară. E vreme de citit ! În fundal se aude Carmina Burana ! Ce potrivire fără cuvinte… Mi se întamplă deseori să am chef să recitesc câte o carte. Stau nehotărâta in faţa bibliotecii întrebându-mă ce ar fi potrivit pentru o zi de ianuarie ninsa…Interesant, mi se perindă prin gânduri momentele în care am hotărât să cumpăr câte o carte, îmi amintesc zâmbind şi într-o fracţiune de secundă hotărârea mea este luată – am să răsfoiesc "În care loc, în care timp" - Juliette Mead. Cartea are o poveste frumoasă şi am cumpărat-o, fireşte într-o zi albă… Mă bucură să colind prin librării, singură sau cu câte un/o prieten/ă de suflet, să respir aerul acela, mistic parcă, al aglomerării de litere aşezate înţelept între coperţi de carte ! De data aceasta stabilisem o rută oarecum liniară – librărie, caffe frappe, acasă ! Numai că atunci prietena cu care trebuia să merg nu a putut sa ajungă ! Şi am ales o librărie din centru care să mă suporte căteva zeci de minute, gândind că o să imi cumpăr o carte şi apoi ţuşti în 226 şi acasă ! Fără să fie intenţionat, am constatat că niciodată, dar niciodată, nu mă atrage "raftul cu noutăţi editoriale"! Îmi pare oarecum ostentativ şi înţeleg şi substratul comercial … Îmi dau jos mânuşile plimbându-mă alene printre rafturi. Unul din lucrurile pe care îl detest este bunăvoinţa vânzătorilor ce apar de niciunde atunci când nu ai avea nevoie şi după ce te scanează interogativ îţi şoptesc încurajator : "pot să vă ajut cu ceva?" Mă zburlesc precum cel mai nesuferit arici dar şoptesc oarecum politicos şi conspirativ "nu mulţumesc!" Mă lasă în pace ! Şi pentru că nicicum nu trebuia să am parte de linişte, aud o voce încântată şi zgomotoasă rostindu-mi numele bubuitor !!!!"vaaaaaaiiiii, TU, de când nu te-am văzut ! ce mai faci ?cum eşti ? şi încă o sută de întrebări pe care nu vreau să le mai amintesc !". Zâmbesc incolor evitând cu măiestrie o avalanşă de pupături şi răspund monosilabic tirului de întrebări. Sunt convinsă că arătam precum un animal încolţit şi mi se răsuceau neuronii căutând o rapidă cale de scăpare ! Ascult un rezumat al perioadei "de când nu ne-am văzut" punctat cu tot felul de interjecţii şi privesc disperata literalmente în jurul meu. Gândeam cu amăraciune că au falimentat maiestuos toate planurile mele şi procedura de insolvenţă va fi luuuunnngggggăăăă şi anevoioasă! Nu prea cred în minuni dar atunci chiar am avut noroc când a început să sune telefonul! Am răspuns cu repeziciune şi am turuit pe nerăsuflate "acum iau un taxi şi ajung în 15 min!" închizând telefonul şi rugându’mă să nu sune iară cel/cea nedumerit/ă de cuvintele mele.Pentru că nici nu am văzut cine sunase!!!!!Mă simţeam ca un învingător şi mi-am luat grăbită la revedere, am înhăţat o carte la îndemână şi după o scurtă escala la raionul plăţi am ieşit val-vârtej de acolo! Am parcurs câţiva paşi dar m-am îngrozit că ar putea să mă urmarească !!!! În faţă la Eva am oprit un taxi şi când am urcat posibil să-l fi speriat pe şofer "va rog cât de repede puteţi, să plecam de aici!!!!"
După ce am trecut de Eroilor m-am uitat ce carte am luat ! S-a dovedit că legea compensaţiei acţionează chiar şi în cele mai neaşteptate situaţii ! Am citit o carte interesantă, scrisă la timpul prezent, un prezent al fiecărui personaj,cu un fir al naraţiunii cu bucle surprinzătoare, cu slăbiciuni reliefate omenesc, o poveste de dragoste şi viaţă, o carte nostalgica puţin, dar care poate fi alegerea perfectă pentru o zi de sâmbătă, ianuarie, 2011.
"Sham el Nessim…o sărbătoare de primavară la egipteni. O ţin în fiecare zi de luni, după paştele coptic. Înseamnă Aroma Brizei. … "
Spor la citit !

top;