5 feb. 2011

Mai citeşte lumea?

Inevitabil, de câte ori termin de citit o carte, rămân sub influenţa ei ceva timp. Îmi amintesc de o toamnă târzie, când venind acasă, am început să mă  joc de-a privitul”. În autobuzul nu prea aglomerat priveam încălţările pasagerilor şi îmi imaginam tot felul de poveşti despre posesorul lor ! Era o aşa învălmăşeală, şi jocul mă prinsese încât nu am coborât din maşină decât la capăt de linie !!! Interesant la jocul meu era regula de a NU privi persoana decât la finalul studiului. Nu vă povestesc de mersul cu metroul !!! Acolo erau biblioteci de poveşti J !!! Nu mi-a luat mai mult de o săptămână să ajung familiarizată cu preferinţele celor ce călătoreau pe ruta mea. Ajungea o privire şi puteam să spun cuvinte multe despre drumurile pe care umblau zilnic pantofii – martor ! Vedeam din start cine vine de la serviciu şi abia aşteaptă să ajungă acasă, cine mai face o oprire de relaxare, cine se întâlneşte cu cineva drag, cine e pregătit de plimbare, cine vine de la şcoala şi cine merge la petrecere ! Am  “întâlnit “ pantofi distinşi, obraznici, timizi, descurcăreţi, zâmbitori, posaci, exuberanţi, de toate culorile şi mărimile !  În 9 cazuri din 10, când priveam proprietarul era exact persoana ce mi-o spuseseră încălţările –  feţe expresive ori nu, colorate sau opace, visătoare sau pesimiste, căutând ori aşteptând, cerând fără a oferi nimic în schimb… Am rămas încântată de pantofii copiilor – năzdrăvani  şi imprevizibili !Fireşte,  e timpul să vă spun ce carte m-a antrenat în jocul acesta. Este vorba de Şobolanul - Andrzej Zaniewski . Am avut ceva reticenţe iniţiale în a citi cartea, deşi auzisem numai de bine despre ea. Etichetat ca fiind  sumbru, amoral, pornografic şi violent, crud şi transparent, este, de fapt, romanul unei existenţe invizibile ochiului nostru,  o existenţă în care regăseşti umanele drame şi tragedii. Mi s-a părut interesant ritmul alert al evenimentelor şi mai ales modul în care alternează exprimarea - adresarea la persoana întâi şi a doua, ceea ce face, ca halucinant parcă, tu să ajungi personajul şi să vezi lumea prin ochii şobolanului : o cursă cu obstacole,  o goană pentru supravieţuire, ură faţă de cei ce îţi primejduiesc viaţa, repulsie pentru mediul în care trăieşti… Este, dacă vreţi, un roman care analizează comportamenul şi condiţia umană accentuând critica la adresa acţiunilor negative ale acesteia…
Nu uita, cititorule, că descriind într-o manieră minuţioasă, naturalistă, viaţa unui şobolan,     m-am gândit la tine (Andrzej Zaniewski).
Spor la citit !


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

top;