Mai citeşte lumea?

De-a lungul timpului mi-am educat spiritul să poată face distincţii clare între omul-om, banal şi uneori cât se poate de insipid şi opera sa. Îmi aduc aminte cât de amarnic am suferit când un coleg de clasă  mi-a trântit o replică usturătoare indignat de patima cu care susţineam opera lui Eminescu. Nici acum nu suport prea bine starea ce mi-o provoacă neînţelegerea unor spirite mult mai presus de noi. Şi, mă întreb, cine îşi aminteşte ca Eminescu a sfârşit sifilitic şi nebun când aude/ascultă/cântă poeziile sale?

De la mijlocul anilor '30, Eliade, aparţinând de grupa din jurul lui Nae Ionescu a îmbrăţişat ideologia Mişcării Legionare, în cadrul căreia devine un activist cunoscut. Acest lucru s-a manifestat în mai multe articole pe care le-a scris pentru diferite publicaţii, printre care şi ziarul oficial al Mişcării, "Buna Vestire", dar şi prin campania electorală pentru alegerile din decembrie 1937.Eliade a fost arestat pe data de 14 iulie 1938 în timpul unei campanii împotriva Gărzii de Fier, campanie autorizată de regele Carol II. Plurivalent, personalitate de tip renascentist, eseist, prozator, profesor universitar, Mircea Eliade (1907-1986) a avut un succes răsunător şi a făcut carieră internaţională, ca istoric al religiilor şi filozof al culturii. Sunt oameni care nu i-au iertat lui Eliade, de-a lungul timpului, opţiunile politice din anii tinereţii. La un moment dat, denigratorii săi l-au acuzat de misticism şi chiar de fascism. Criticul şi istoricul literar Alex Ştefănescu explică în celebra sa Istorie: "Au folosit ca pretext câteva articole de tinereţe în care Mircea Eliade susţinuse, cu un entuziasm naiv, unele idei legionare, complet abandonate în publicistica lui ulterioară". Cert este că în anii '30 credea în existenţa unui ,,sentiment fantastic pur românesc". Cine ştie, ar putea fi şi aceasta o formă de expresie a frumuseţii patriotismului său, alături de faptul că scriitorul, şi după decenii de exil, şi-a scris "Memoriile" şi "Jurnalul" în limba română şi a continuat să transfigureze literar spaţiul bucureştean în "geografie sacră". Spaţiul sacru este în concepţia lui Eliade centrul universului.

Vreau să povestesc astăzi despre a sa Nuntă în cer… în care autorul evadează în trecut, descătuşându-se parcă de povara unei amintiri traumatizante. Nu este nimic nou, în multe dintre scrierile sale recunoaştem caracterul autobiografic al acestora. Poveste de iubire, romanul aparţine prozei erosului dacă vreţi, deşi eroii săi sunt mult deasupra inhibiţei erotice, tineri şi frumoşi, revoltându-se împotriva societăţii şi normelor impuse de aceasta, personaje ce-şi induc experienţe împinse dincolo de limite şi care reuşesc, nu pentru mult timp, e adevărat, să  stabilească o comuniune profund umană în zona erotică, expansivi şi liberi de orice prejudecată. Mi s-a părut remarcabil cât de realist  ilustrează Eliade mitul Androginului – o fiinţă aproape perfectă ce uneşte forţa bărbătească şi farmecul feminin rivalizând cu zeii şi primindu-şi pedeapsa, aceea de a rătaci prin lume în căutarea jumătăţii…sufletul pereche. Iubirea, ca ideal al perfecţiunii poate însemna predestinare, omul dator fiind să caute perechea sa, pregătit şi capabil să refacă făptura primordială unică.  Vorbind despre idealul erotic, nunta veşnică poate fi posibilă doar în cer, acolo unde se spune că sufletele se împletesc în eternitate, lucru ştiut şi acceptat de personajele romanului „ …noi amândoi nu suntem din lumea asta, nu ne putem împotrivi destinului care ne-a ales unul altuia pentru o astfel de nuntă ”. Finalul perceput de mine nu este  decât un avertisment…

"Cine nu ştie de altfel că în dragoste nici o certitudine nu e definitivă, că lucrul acela elementar, sentimentul că eşti iubit, trebuie necontenit verificat, căci o singură îndoială, o singură greşeală surpă totul în nebunie şi dezgust?",  se întreabă , aproape inutil unul dintre protagoniştii care a avut şansa de a fi întâlnit marea iubire...  Doar pentru a o pierde şi a-şi târî viaţa, infirm, mai departe, visând până la ultima răsuflare la o Nuntă în Cer.
Spor la citit !